May 2012 – ARTA FEMINITATII CONȘTIENTE

Like a woman – pentru toate femeile care iubesc

I know I’ve got a really good life
I’m a good wife, and a mama to a baby girl.
I’m a little bit of everything to everyone
It’s like I’m riding on a Tilt-A-World
It’s hard not to get caught up in the spinnings
And the laundry and the schedules of the everyda

Sometimes I think about the way it was,
When we fell in love.
Things were different then
Innocent and wide open,
Free and beautiful

I want to feel like that again

But somewhere along the journey

I lost a part of me

And I know you can help me get it back

Yeah help me get it back
[[Chorus]]Baby lay me down on our bed

Touch my body like only you can

Kiss me softly,Take away my breath

Slow it down and make it real

Cause tonight I want to feel

Like a woman.

You’re the one who really gets me

Honey let me,Feel the fire in your hands

I know you can keep me burning

Feel the yearning

Cause you’re still my only man

Give me all that I can handle

Light a candle

Only you can bring me back to life

Oh I need you tonight

[[Chorus]]
Like a woman touched for the first time

Like a flower that blooms in the sunshine

I need to feel your love inside of me
[[Chorus]]
YeahLike a womanLike a woman

Copied from MetroLyrics.com

**********

Anima

Orgasmul care hraneste

claude challe orgasmus

M-am nascut intr-o dimineta, la ora 7:31. Am adus-o pe mama aproape de moarte inca din timpul sarcinii, dar marea scena a avut loc la nasterea mea, cand pe perioada travaliului toate organele ei s-au oprit pana am fost adusa pe lume. Nu mai e nevoie sa spun ca mi-am facut intrarea pe scena vietii cu ceva tam-tam. De la varsta de 6 luni am fost diagnosticata cu o forma severa de astm si timp de 12 ani mi-au fost administrati steroizi ca sa imi “cladeasca plamanii”. Doctorii m-au tot internat si externat, intepandu-mi plamanii la nesfarsit parca. Nu voi sti niciodata toate felurile in care dezvoltarea mea a fost influentata sau afectata de aceste evenimente, dar despre cateva va pot totusi povesti. Am fost o fetita asmatica, stressata, singurateca si grasuta. Cam asa as putea descrie pe scurt copilaria mea.

Insa adoram, pur si simplu, sa fiu dezbracata. Imi placea la nebunie. Nu stiu din ce motiv, consideram ca hainele sunt niste prostii si ma dezbracam oricand aveam ocazia, fara sa conteze prea mult pentru mine unde ma aflam. Cel putin asta imi povestesc parintii mei. Mama se straduia o ora intreaga sa ma gateasca pentru sarbatori sau vizite si iesiri cu familia, imbracandu-ma cu ce aveam mai frumos. Asa ca va dati seama cam cat de tare se enerva cand odata ce iesea din camera eu scoteam de pe mine hainele aranjate minutios. Ma dezbracam in masina, in parc, o data in alimentara si, desigur, locul meu favorit…la reuniunile de familie. Imi mai placea de asemenea sa despachetez bagajele proaspat facute. Daca trebuia sa plecam in vacanta, eu ma dezbracam si scoteam toate hainele din valize, iar apoi ma ascundeam sub masa, pana ma gasea mama. Era jocul meu favorit. Neinteles de nimeni, desigur:).

Si jocul acesta a continuat ani de zile, pana cand nu a mai fost deloc dragut. Pe la varsta de 7 ani,goliciunea mea nu a mai fost un lucru acceptabil. Nu am fost doar luata peste picior, ci am fost chiar facuta de rusine pentru obraznicia mea. Pentru mine, la acea varsta, a fost extraordinar de ciudat si inhibant faptul ca ceva atat de natural si de placut si nevinovat s-a schimbat brusc in ceva rusinos si demn de dispret. Cam la acea varsta si in acest mod, a inceput sa imi fie foarte rusine de corpul meu. Imi era teama sa fac dus. Imi era rusine sa port costum de baie.

Imi era teama sa imi schimb hainele de fata cu altcineva, chiar daca era vorba despre mama mea. Imi era teama pana si sa imi privesc trupul in oglinda. Si toate acestea pentru ca absorbisem, copil fiind, credinta falsa ca a fi goala este ceva inacceptabil. Aceasta teama a continuat pe parcursul vietii mele de adult, iar a face dragoste a devenit pentru mine o experienta ce ma aducea, numai cand ma gandeam la asta, aproape de depresie, pentru ca stiam ca asta insemana ca la un moment dat hainele vor iesi din ecuatie si voi fi dezbracata, ceea ce pentru mine insemna invinuire si ceva extrem de rusinos, ceva de condamnat. Era chiar experienta mea, nu-i asa? Deci, pentru a evita sa ma confrunt cu aceasta teama paralizanta, m-am tinut departe de tot ceea ce insemna sexualitate.

Am devenit dintr-o fetita dolofana o adolescenta subnutrita, nu doar la nivel fizic, ci si la nivel emotional, pentru ca eram complet deconectata si straina de propriul meu trup.

Cand am avut pana la urma prima mea experienta sexuala, la 23 de ani, aceasta a avut loc pe intuneric si cu ochii inchisi, iar pe deasupra m-am si imbatat bine inainte, in speranta ca asa imi va fi mai usor. Si totusi, a fost surprinzator: a fost prima data cand am ajuns sa simt din nou ca e oarecum ok sa fiu goala in prezenta cuiva.

A doua zi m-am trezit cu un sentiment necunoscut, simtindu-ma cumva…hranita. Si pentru un moment ceva in mine a exclamat “Wow, ce bine mi-e!”. Fugisem ani de zile de sexualitatea mea, de intimitate, de iubire, din cauza conditionarilor noastre sociale privitoare la nuditate. Si atunci am avut revelati ca ma ferisem toata viata mea de o forma extrordinar de puternica de hranire, numita..simplu…si totusi complicat…Orgasm.

De atunci, am inceput o calatorie a descoperirii de sine, cercetand si studiind acest teribil mister al trupului uman. Am observat iar si iar, cat de profund ne poate hrani orgasmul. Meditatia Orgasmica a fost cel mai neobisnuit si oarecum infricosator lucru pe care l-am descoperit si practicat (nota: despre OM puteti gasi informatii in extenso pe site-ul OneTaste, unde Nicole Daedone a pus bazele unei scoli ce se ocupa de studierea in profunzime a fenomenului orgasmului feminin si a transformarii sale intr-o practica ce conduce la trezirea capacitatilor latente ale fiintei, prin intermediul Meditatiei Orgasmice). Am avut curajul sa ma dezbrac: de inhibitii, de frica si rusine, de conditionari adanc inradacinate si treptat, sa ma cunosc, accept si iubesc pe mine, cu totul. Sa ma hranesc cu iubire.

Pentru ca da, acesta este adevarul adevarat: de fiecare data, indiferent cat de asurzitoare erau la inceput vocile din mintea mea si dialogul intre diferite parti din fiinta mea, intrand in contact cu energia orgasmatica, in final ma simteam hranita. Profund, uimitor de hranita. Ca si cum, pentru prima data, trupul meu s-a umplut si l-am auzit cantand de bucurie, plin si hranit, revigorat, purificat. Si astfel, toate ideile mele preconcepute despre sexualitate si orgasm au inceput sa fie zdruncinate, zguduite din temelii si transformate. Intreaga mea fiinta a inceput sa se detoxifice, eliminand credintele false care imi fusesera bagate pe gat inca de mica, cand nu puteam alege si nu puteam discerne.

A fost greu si dureros sa renunt la atat de multe idei inradacinate in subconstient, sa curat terenul, destelenindu-l de limitarile autoimpuse, sa ma las sa cred din nou in puritatea trupului si a iubirii, sa fiu goala, totala, eu. Eram goala din nou, iar de aceasta data, fara rusine. Si am inceput sa simt forta vietii pulsand in si prin mine.

Sursa: www.Onetaste.us
Traducere: Alina Dospinescu

Deschiderea fata de propria mea sexualitate si experienta orgasmului mi-a schimbat, fara urma de indoiala, viata in bine. In foarte bine, in foarte multe feluri. Mi-a adus o forma de bogatie si plenitudine pe care nu o cunosteam si care nu poate fi cunoscuta altfel.

De aceea, ca parte din scopul vietii mele am inclus disponibilitatea de a impartasi cu femeile aceasta experienta si cunoastere privitoare la orgasm si meditatia orgasmica.

Va invit pe toate sa incepem sa impartasim si sa ne punem intrebari despre orgasm si felul in care ne poate hrani – trupeste, mental, spiritual si sufleteste. Nu e vorba despre a porni o revolutie new age sau flower power:). Nu e vorba despre a experimenta la intamplare si fara iubirea si intimitatea unui cuplu stabil si iubitor. E o chemare profunda, spre profunzimea intimitatii cu tine insati, cu trupul si energia ta, spre trezirea ta ca femeie. Astfel incat, acea vinovatie culturala, acel sistem de credinte ce iti strang trupul in chingi, sa se desfaca treptat, transformandu-se in iubire, acceptare si cunoastere de sine.

Cred ca acum e un timp bun pentru noi, femeile, sa topim gheata invinuirilor si sa imbratisam naturaletea trupului nostru, care ne poarta in el puterea feminina. Sa imbratisam si sa onoram sexualitatea, aceasta forma de energie prin care ne exprimam si daruim iubirea in intimitate.

Este o invitatie deschisa de a a avea curaj si a indrazni, de a (iti) pune intrebarile de care ti-a fost teama, de a vindeca feminitatea ta, de a inflori lasand viata sa curga libera prin tine si sa te hraneasaca, de a trece dincolo de vinovatie si rusine si de a face ceea ce este necesar pentru a fi libera…chiar daca asta insemna sa te dezbraci complet de concepte vechi.

Vestea buna este ca suntem impreuna aici, in fata vietii, experimentand si descoperind fluxul ei si curgerea fireasca a feminitatii. Si impreuna putem naviga mai usor, putem invata, una de la alta, sa devenim una cu fluxul vietii. Iar energia feminina este mereu in noi, la dispozitia noastra, ca o comoara plina de bogatii secrete, de o valoare nepretuita. Fiecare avem in noi o fantana nesecata din care ne putem hrani, accesand Izvorul de Viata datator al orgasmului, al iubirii si al feminitatii noastre magice si fascinante.

Te invit sa te hranesti, sa te descoperi si sa crestem impreuna.

Te invit sa te cunosti si sa (te) iubesti!

***********

Alina Dospinescu

“Pentru mine libertatea nu stă în renunţare. Simt îmbrăţişarea libertăţii într-un milion de legături desfătătoare. Umplând din belşug această cupă de pământ, Tu Doamne îmi reverşi mereu valul proaspăt al vinului Tău, în felurite culori şi miresme. Nu! Nu vă voi închide niciodată, porţi ale simţurilor mele! Plăcerile văz duhului, auzului şi pipăitului vor însemna plăcerea Ta Doamne. Lumea mea va aprinde sute de făclii la flacăra Ta şi le va aşeza în faţa altarului Tău. Da, amăgirile mele vor arde toate într-o vâlvătaie de bucurie şi dorurile mele se vor implini toate în fructe de iubire!”
~Tagore

Meriti Iubirea

*MERIȚI pe cineva care TE IUBEȘTE cu fiecare bătaie a inimii sale și care ÎȚI DUCE DORUL cu fiecare respirație.

*Meriți pe cineva pentru care EȘTI imaginea celor mai frumoase idealuri din inima lui.

*Meriți pe cineva care printr-o simplă privire iti reaminteste cat esti de frumoasa, de minunata si unica.

*Meriți pe cineva care TE cunoaște așa cum ești cu adevărat, care crede în tine și în fața căruia să nu trebuiască să te justifici.

*Meriţi pe cineva lângă care ești TU şi în faţa căruia spui tot ce gândeşti şi ce simţi.

*Meriți pe cineva care TE RESPECTĂ și pentru care ești extraordinar de importantă.

*Meriți pe cineva care te apreciază, te adoră, te place așa cum ești și care nu încearcă să te schimbe.

*Meriți pe cineva care traiește bucuriile tale și suferința ta împreună cu tine, care visează aceleași vise cu tine, care te face să râzi și care îți alină durerile cu o îmbrățișare.

*Meriți pe cineva care te protejează de temerile tale si te ajuta sa iti regasesti forta si maretia și care te încurajează atunci când îți pierzi încrederea și forța.

*Meriți pe cineva care nu îți îngrădește libertatea, dar pe care nu l-ai părăsi pentru nimic în lume.

*Meriți pe cineva care îți oferă siguranța iubirii și lângă care nu trăiești teama unui sfârșit.

*Meriți pe cineva care să simta ca fericirea ta este si fericirea sa.

sursa

*********

Anima

Iubitul vine…

…se apropie…

Trezeste-ma Barbate!
cu strigatul nestins de libertate
ce pana la mine razbate

prin tesatura de iluzii si vise

– ce nestiut m-acoperise –
si mi-a deschis ferestrele toate!

Frumoasa adormita am fost
pana cand,
cazut-a in mine prezenta ta ca un fulger
straluminand in mine idealuri ascunse

de care nici nu stiu cand am uitat…

Si deodata, cu venirea ta,

din umeri cu putere-au izbucnit,

intinse catre tine,

aripile-mi de inger

de-un alb imaculat.

Ai dat la perete usile inchise
cu lumina patrunzandu-mi ochii dezveliti,

mi-ai scuturat din plete miile de vise
Lasandu-ma goala
in fata ta
– ingenunchiata-n rugaciune
ca un vas rasfrant –

cuminte desfacut in palma ta,
chemand cu-ntreaga mea fiinta Cerul

sa ma umple

toata! toata!
cu prezenta Sa.

*********

Anima

A spune cuiva „Te iubesc” este fals până când tu vei realiza adevărul:
„Dumnezeu prezent ca iubire în mine este îndrăgostit de iubirea Sa din tine.”

Sursa feminitatii si a frumusetii adevarate este in tine

Increderea in sine va fi intotdeauna un atu al Femeii, mai de pret decat simpla frumusete fizica.

Atunci cand o femeie se iubeste pe ea insasi in mod neconditionat si are incredre in capacitatea ei de a se transforma si reinventa, aceasta atitudine o incununeaza cu o aura ce ii farmeca pe cei ce o privesc si starneste in ei aceeasi iubire neconditionata fata de ea!

Imaginea din oglinda nu iti va arata ce inseamna frumusetea si feminitatea adevarata…daca privesti DINCOLO de aceasta imagine, spre sufletul tau, spre ceea ce esti si simti..spre tine insati…acolo poti descoperi adevarata frumusete! Asa a fost creata frumusetea dintru inceput, chiar daca, in ziua de azi, unele dintre noi incep poate sa uite..

Iar a fi constienta de propria ta stralucire interioara nemuritoare, de comoara sufletului tau..aceasta este cheia succesului, ce va face ca oamenii sa vada in tine Frumusetea.

Iti voi spune acum o poveste…

…Cand aveam 14 ani, am inceput sa observ ca baietii de varsta mea nu imi acordau la fel de multa atentie ca anumitor fete…Erau printre prietenele si colegele mele cateva, care aveau “ceva”, o energie radianta in jurul lor, o ”prezenta” ce nu puteai sa o treci cu vederea. Chiar simteai bucurie privindu-le, admirandu-le, de parca frumusetea lor cumva te hranea… Ma intrebam daca baietii simteau si ei acel ”ceva”..

Pe vremea aceea eram destul de timida si nu am indraznit sa intreb pe nimeni despre cum puteam radia si eu acea frumusete vie, pe care adanc in sufletul meu o intuiam…Ma gandeam chiar ca asa e datul sortii, ca unele fete sunt mai daruite de natura decat altele…Insa sufletul meu nu imi dadea pace si m-a facut sa imi doresc mai mult.

Am inceput sa caut sa descopar acel farmec in mine insami si sa studiez: biografii ale unor femei celebre, carti de psihologie, carti de autocunoastere si traditii spirituale, filme cu si despre femei pline de charm si foarte feminine, cursuri de fitoterapie si ingrijire prin metode naturale, articole despre frumusete si infrumusetare, istoria si tendintele feminitatii in diferite epoci…am selectat sute de videoclipuri in care femei care dansau, cantau sau interpretau diverse roluri emanau acel “ceva” misterios si fascinant.

Priveam ,citeam, ma identificam si absorbeam totul cu o admiratie care in loc sa se diminueze, crestea tot mai mult. M-am imprietenit cu fete, de obicei un pic mai mari decat mine, de la care simteam ca am ce invata si pe care de asemenea le admiram foarte mult pentru calitatile si frumusetea lor. Am inceput sa dansez, cautand armonia miscarii, armonia dintre ceea ce simt si ceea ce exprim.

Pe langa toate acestea insa, propria mea intuitie mi-a oferit o foarte buna inspiratie:

Va amintiti povestea cu ratusca cea urata, care pe masura ce crestea a devenit o minunata, maiestoasa lebada alba?Seamana intru catva cu povestea mea.

Am creat in mintea mea, mi-am imaginat, o poveste in care eu,care eram acum ratusca cea urata (dar simpatica:)) si isteata,voi deveni la varsta de 16 ani, (citisem in cartile cu printese ca aceasta era varsta magica, cand domnitele ieseau la primul lor bal ), o frumoasa lebada, iar toti oamnii ma vor intampina elogiindu-mi gratia si frumusetea.

Pare un vis copilaresc?

Ei bine, totul s-a petrecut exact asa cum mi-am imaginat !!! 🙂

Barbatii au inceput sa imi faca foarte des complimente si sa ma priveasac indelung – pe strada, in cercurile de prieteni, la cursurile pe care le frecventam, pretutindeni. Exact de cand am implinit 16 ani. Chiar si unii dintre baietii pe care ii cunosteam de cand eram mica s-au indragostit de mine. Imi amintesc cum uneori cate o masina de pe strada se oprea in dreptul meu pentru ca barbatul care conducea sa imi spuna ca am un zambet foarte frumos.Nu altceva, nu lucruri care m-ar fi deranjat, ci doar ca le place zambetul meu sau ca sunt speciala. Si am simtit ca infloresc, zi dupa zi.

La acea varsta, nu am inteles cum de visul meu de fiecare seara (in care e drept, puneam toata imaginatia si emotia mea), a devenit dintr-o data realitate.

Acum stiu ca mai ales in cazul femeilor, imaginatia creatoare, folosita cu incredere, intensitate si perseverenta, combinata cu admiratia nestavilita fata de ceea ce este frumos in alte femei-surori, formeaza o ”pensula” magica, prin care ne putem contura viitorul. Cu ajutorul ei ne putem corecta anumite defecte, ne putem imbogati cu calitati, putem adauga aripi umerilor nostri si pune o stea in fruntea nostra plina de vise si idealuri frumoase. Ceea ce gandesti, aceea si devii, ar spune inteleptii.:)

Cum poti sa iti descoperi adevarata frumusete?

De fiecare data cand te privesti in oglinda (eu am o oglinda mare in camera, in care ma pot privi cand dansez si una mai micuta chiar deasupra biroului)..deci, de fiecare data cand te privesti in oglinda, priveste-te cu iubire. Spune-ti tie insati: ”Te iubesc”, “Esti atat de frumoasa!”.”Imi place cum zambesc/ arat/ma misc/vorbesc”. Admira-te cu sinceritate si fara rezerve.

Stiu, stiu ca obisnuinta timpurilor noastre, promovata prin filme si reviste este ca fetele/femeile sa se priveasca si sa se compare cu staruri de cinema sau cu prietenele lor “mai inzestrate”, sa isi numere cosurile sau ridurile, sa caute urme de celulita si tot felul de imperfectiuni…cu un aer cat mai trist si o privire exasperata…Dar tu esti speciala, esti o femeie care stie ca feminitatea este o arta si ca tu insati esti o capodopera in devenire si tocmai de aceea, nu urmezi acesta reteta contemporana de alienare de sine, ci ALEGI DOAR CEEA CE ESTE FOARTE BUN PENTRU TINE.

Admira-te cu sinceritate, cu generozitate. Priveste-te cu Iubire. Ai atatea calitati! Cauta sa vezi prin ochii tai, in sufletul tau. Bucura-te pentru ceea ce esti. Ai atat de multe de oferit lumii!..

Cand mergi pe strada, nu privi in pamant si nu trece absenta pe langa oameni, flori, pasari..Impregneaza-te de tot ceea ce e frumos in jurul tau.Lasa frumusetea lumii sa te patrunda. Lasa albastrul cerului sa te hraneasca si lumina zilei sa iti imbujoreze obrajii. Mergi pe strada zambind si simte, simte ca tocmai pentru ca intampini totul cu iubire, esti atat de atragatoare si feminina!

Vei vedea ca zambetul si gratia ta le lumineaza inima si celor pe care ii intalnesti si ca multi iti vor zambi si ei, recunoscatori in inima lor pentru ca prin prezenta ta faci lumea mai frumoasa!

Iti promit: daca tu insati crezi in tine si iti vezi propria feminitate, stralucire si frumusete, oamenii vor incepe si ei sa o recunoasca!

Pregateste-te sa fii flacara care aprinde intunericul, ghiocelul care vesteste primavara, tresarirea care anunta iubirea!

*********

cu drag,

Anima

Modă pentru femei reale – Elena Mirò

Mamă, ce mi-a plăcut! M-am uitat până la capăt şi nu mă mai săturam. Hainele puneau în valoare femeile – da. Dar cum complimentau femeile aceste haine! Felul ameţitor în care îşi mişcau şoldurile, emanaţia lor plină de forţă şi finalul glorios în care o armată de femei cu forme au început să zâmbească… Zguduitor!

La drept vorbind, marea majoritate a femeilor aşa arată. Numai că le împoaie capul revistele de “specialitate” că trebuie să slăbească. Ce tâmpenie sinistră! În loc să strălucească în toată plenitudinea lor feminină, să emane cu graţie putere şi energie, ele se chinuie să “dea jos” nu ştiu ce elemente care pentru nişte persoane care nu le cunosc, şi cărora evident nu le pasă de ele, sunt “în plus”.

Marea majoritate a creatorilor de modă sunt bărbaţi şi homosexuali. Ce ştiu ei despre cum se simte bine o femeie? Nu mă mir că cea care a fost, până acum câţiva ani, singura creatoare de modă pentru “plus size”, e o femeie!
Se pare că femeile adevărate cuceresc în sfârşit lumea modei.

Mă bucur nespus! Cred că cel mai important este să învăţăm să ne iubim corpurile şi să le descoperim forma optimă, fără să ne mai chinuim să arătăm ca nu ştiu ce model pe care ni-l impune cineva.

Later edit:
Pentru prima oară, o prezentare de modă la care se uită şi iubitul meu. Până la sfârşit. Evident, n-a văzut nicio hăinuţă dar mi-a atras atenţia că n-am termen de comparaţie pe pagină (pentru cine nu stă toată ziua pe Fashion Channel). Aşa că pun şi Calvin Klein, ca să vadă toată lumea că oasele de pe clavicule la vedere nu sunt neapărat o încântare. “Vai de mine, sunt hidoase!” – comentează domnul mai sus menţionat, care observă în plus că nici cameramanul nu zăboveşte prea mult pe corpurile manechinelor, că n-are de ce. Şi mai zice că ar fi trebuit să pun titlul “Elena Mirò, modă pentru femei în viaţă”.

Sursa: puteredefemeie

**********

Anima

Workshopuri de astrologie la Constanta – despre nevoi afective, blocaje emotionale, comunicare si polarizare

 z
Va anunt si va recomand cu drag workshopurile de astrologie programate in orasul nostru pe data de 18, 19  si 20 mai 2012, trei workshopuri sustinute de astrologul Veres Zoltan,despre care puteti afla mai multe informatii pe site-ul www.astrologie-spirituala.com.

Workshopurile  au o durata de 6 ore fiecare si sunt  destinate celor care vor sa descopere si sa inteleaga aspecte profunde legate de nevoile relationale – comunicare- polarizare.   

Desi ne vom folosi de astrogramele individuale, workshopurile  sunt structurate astfel incat sa nu necesite cunostinte astrologice, dar sa includa discutii cu un astrolog, discutii asemanatoare cu cele de la o consultatie, iar solutiile si ghidarea pe care o primeste fiecare sa fie bazata pe adevaruri astrologice din astrograma personala.

Puteti participa o zi, doua sau trei, in functie de aspectul relational care va intereseaza. Investitia pentru participarea la aceste workshopuri este de 50 ron/zi. Efectele sunt multiplicate de faptul ca aceste workshopuri se desfasoara in grupuri mici de maxim 12 persoane, include exercitii specifice tematicii si tehnici de eliberare emotionala pentru a declansa transformari profunde.

Ziua 1 – ”Descoperirea nevoilor relaționale-afective și eliminarea blocajelor legate de planul relațional”

Scopul acestui workshop este de a înțelege în profunzime comportamentul nostru relațional, tendințele pe care le avem în comportamentul nostru, mecanismele subconștiente care guvernează planul relațional, aspirațiile și fricile noastre în relaționarea noastră cu ceilalți.

Prin discuțiile personale aveți ocazia de a găsi soluții eficiente la unele probleme concrete cu care vă confruntați legat de planul relațional.

Ziua a 2-a – ”Îmbunătățirea comunicării în cadrul relațiilor”

Workshopul urmărește să vă ajute să vă înțelegeți mai bine cu ceilalți, dar mai mult decât asta, să vă înțelegeți mai bine pe Dvs. Descoperind propriile tendințe și nevoi legate de comunicare (mai ales verbală), conștientizând calitățile și limitările pe care le aveți și cum se pot folosi și îmbunătăți cel mai eficient abilitățile de comunicare, puteți să îmbunătățiți calitatea întregii vieți.

Discuțiile personale vă pot lămuri de asemena legat de diversele conflicte pe care le mai aveți în comunicarea cu cei din jurul Dvs.

Ziua a 3-a – ”Polaritatea energetică în cadrul cuplului –polarizarea erotică”

Subiectul workshopului este orientat spre a conștientiza propria esență (masculină sau feminină) și de a înțelege cum putem manifesta aceste aspecte cât mai armonios și mai plăcut pentru noi și pentru ceilalți.

Problemele de cuplu care provin din lipsa polarizării erotice sau din manifestări dizarmonioase ale propriei naturi masculine sau feminine pot fi rezolvate printr-o conștientizare a necesităților divine din astrogramele noastre natale și apoi o schimbare de atitudine, găsind felul nostru natural și confortabil de a fi.

Ce este important pentru tine?

“Un băștinaș american și prietenul lui treceau, în centrul orasului New York, pe lângă Times Square în Manhattan. Era în timpul prânzului și străzile erau pline de oameni. Mașinile claxonau, frânele taxiurilor scârțâiau pe la colțuri, sirenele zornăiau, sunetele orașului erau asurzitoare.

Deodată, băștinașul spune: “Aud un greiere!”

Prietenul său răspunde: “Cum poți să auzi un greiere în gălăgia asta?!”

“Sunt sigur!” a spus el, “am auzit un greiere!”

“E o nebunie,” i-a răspuns prietenul.

Însă el ascultă cu atenție un moment, apoi se îndreptă, traversând strada, spre un ghiveci de ciment, în care creșteau niste plante. S-a uitat în ele și pe sub crengile lor a descoperit un mic greiere.

Amicul său a fost pur și simplu uimit. “E incredibil! Cred că ai urechi supraomenești!”

“Nu”, a spus băștinașul. “Urechile mele nu sunt cu nimic diferite de ale tale. Depinde ce vrei să asculți.”

“Dar nu se poate!” a spus prietenul. “N-aș putea auzi un greier, în așa o gălăgie.”

“Da, într-adevăr,” a venit replica. ” Depinde ce este cu adevărat important pentru tine. Hai să-ți arăt!”

A băgat mâna în buzunar și a scos câteva monede, pe care, în mod discret, le-a scăpat pe trotuar. Atunci, în ciuda zgomotului șoselei aglomerate, care le surzea urechile, au putut observa pe o raza de 20 de metri distanță, fiecare cap întorcându-se să vadă dacă banii căzuți nu erau ai lor.

“Ai înțeles ce vreau să spun?” a întrebat băștinașul american.
“Totul depinde de ce este important pentru tine.”

Această mică povestire primită prin internet m-a impresionat, de aceea v-o trimit și vouă.

În orele și clipele vieții tale, tu ce vrei să auzi, să vezi, să observi?

Vezi mizeria sau frumusețea? Vezi răul sau binele? Vezi haina /mașina/ casa sau Inima omului?

Ce alegi să trăiești?…

Citeste restul articolului aici

Sursa: armoniefeminina

…Si inca o poveste ce mi-a placut mult…

Din povestirile lui HENRI GOUGAUD

Painea si hotul

Era odata un hot care suferea din cauza unui grav defect, cel putin pentru cei asemeni lui. Era mereu atras de ceva, dincolo de prada cea mai apropiata. Cauta altceva. Ce? Nu stia nici el sa spuna. Un miracol, o comoara curata, o adevarata lumina plina de pace. Suferea din cauza asta. Nu stia de unde ii venea acea melancolie si traia cu ea asa cum se traieste cu acele iubiri apasatoare care uneori stanjenesc sufletul.

Intr-o seara, cautand o o prada, el patrunse intr-o casa fara aparare. In mijlocul mesei nu era nimic in afara de o paine rotunda in coaja ei. Si cum a ajuns in dreptul ei, painea l-a intrebat:
– Fratele meu, ce cauti tu de fapt?
– Cine a vorbit? intreba hotul.
– Sunt eu, spuse painea. Nu voiai tu un miracol?
– Speram la unul, dar tu ma uimesti.
– Iti vad limpede sufletul trist. Ai vrea sa descoperi in sfarsit ceva ce nu poate fi distrus, sa stii ce este muzica, sa iubesti asa cum stiu eu iubi.
– Tu iubesti pe cei care te mananca? intreba hotul amar si in bataie de joc.
– Cine nu iubeste nu poate hrani. Vrei puterea mea?
– Sigura ca da, ma intereseaza foarte mult.
– Sa stii ca trebuie sa treci prin drumul care a fost si al meu.
– Povesteste-mi, zise hotul.

– Fie ca urechea inimii sa asculte. Am fost mai intai, intr-o zi de toamna, ingropat in pamantul mortilor. Am putrezit. Am dormit multa vreme. Ceva din mine a germinat. M-am simtit renascand. Atunci mi-a venit o dorinta, un elan, un vis din ceruri.

[…] Intr-o dimineata s-a nascut un fir de iarba. Eram eu, traind, uluit. Aerul albastru, soarele, pasarile, libertatea, ce minune! M-am simtit si mai sus, m-am oferit averselor de ploaie. Am cunoscut acea mandrie a fapturii care crede in eternitate. Au venit primele zile de vara, armata de fier a seceratoarelor, inutilitatea rugaciunilor. Am fost legat, batut, zdrobit, facut praf sub roata, inecat, framantat, aruncat in cuptor si in sfarsit scos din acest infern de jaratic de catre calaul meu. Asa si nu altfel am devenit hranitoare. Am aceasta forta incomparabila de a imi darui forta celor vii.

O vrei tu, hotule?
– Nu, pastreaz-o, raspunse omul. Prefer sa raman cu intrebarile mele fara raspuns… Sa iubesti e prea greu. Ziua buna.

Sursa: CaleaFrumusetii

Ca o petala de trandafir…

*********

Anima

” La începutul relației cu soțul meu, în acele timpuri romantice, pline de sărutari și petale de trandafiri, fraza noastră de “recunoaștere” era: “Inima mea este și Inima ta”. Aceasta era modul nostru de a ne spune unul altuia “Te iubesc”.

În acea perioadă, mergeam deseori prin librării, să mai vedem ce a apărut nou. Într-una din escapadele noastre în libraria din centru, am deschis o carte la întâmplare (știam că o aveam acasă, nu voiam să o cumpăr, doar o mai răsfoiam de plăcere) și primele cuvinte pe care le-am citit au fost “inima mea este și inima ta”, exact cuvintele noastre. I-am arătat-o și lui. Emoționați, ne-am îmbrățișat chiar acolo, printre cărți.

Uneori, când ne este mai greu în relație, când parcă ceva se mai răcește, ne amintim de acele vremuri. Ne întoarcem la acele profunzimi comune unde știm că nimic nu ne desparte, unde ne simțim Unul (sau Una). Acolo ne iubim și ne acceptăm așa cum suntem cu adevărat, puri, liberi, puternici, luminoși. Reamintindu-mi zilele trecute aceste cuvinte, m-am gândit că toți oamenii au acest punct comun: Inima lor. Nu vorbesc aici de acele emoții sau sentimente oricât de înălțătoare sau frumoase ar fi, ci de acel centru liniștit al fiecăruia dintre noi, de acel fundal de iubire, de armonie, de neclintire din noi, acolo unde nu suntem tulburați de nimic, acolo unde lumina purității noastre originare strălucește fără a putea fi oprită. Acolo (sau mai bine spus, aici) este locul unde ne putem regăsi unul cu altul, aici certurile și disputele dispar, aici diferențele nu există, aici ne recunoaștem așa cum suntem, aici ne privim chipul adevărat, cu ochii puri ai Inimii. “

Citeste restul articolului aici

Sursa: Armoniefeminina

EL spuse…

“Ştii să asculţi? Auzi vântul la fereastră? Auzi păsările care pleacă şi se întorc, ducând şi aducând primăvara?
Ştii ce-i nostalgia? Priveşti uneori pe fereastră fără să vezi nimic?
Sunt pe acolo şi într-acele, fără fiinţă, o apropiere şi o îndepărtare în preajma ta.
Gândeşte-te la mine
ca la o stea desprinsă din tine
şi dusă în întunericul fără fund.”
(Ionel Teodoreanu)